Credeam ca va voi gasi "pe toti"...credeam ca voi gasi o atmosfera de sarbatoare...credeam ca va voi gasi veseli si bucurosi, abia asteptand sosirea Craciunului, una din cele mai frumoase sarbatori ale anului...dar...n-a fost deloc cum mi-am imaginat, iar...atmosfera e una dintre cele mai triste.
Ce poate fi mai trist, decat...disparitia celor dragi dintre noi? Nu cred ca exista ceva, care sa egaleze in vreun fel raul lasat in sufletele noastre de catre acest dusman neinvins si care este "moartea"...In fata mortii ramai consternat, neputincios, te-ncearca diferite sentimente...simti durere, furie, frustrare, simti ca-ti doresti sa faci ceva, orice, doar sa reusesti sa-l aduci inapoi pe cel plecat de langa tine, sa reusesti sa-l vezi din nou zambind, sa-l vezi razand, sa-ti vorbeasca din nou, asa cum o facea inainte...Iti doresti din tot sufletul sa poti face ceva, insa...realizezi cat esti de neputincios...iar neputinta aceasta: te doare, te macina...Daca pana atunci te credeai puternic, aveai incredere in ceea ce esti si poti sa faci, aveai deplina incredere in fortele tale, in capacitatile tale intelectuale sau financiare, ei bine...atunci realizezi cat esti de fragil si lipsit de putere in fata acestui dusman...E singurul care te dezarmeaza complet, singurul in fata caruia nu au nicio importanta banii tai, sau cunostintele tale, nu au relevanta titlurile tale...ele nu te pot scapa de momentul acela inevitabil...
Poti mangaia in vreun fel pe cei ce sufera despartirea de o persoana draga? Ce poti spune?...Cuvintele ce se spun in astfel de ocazii au puterea de a mangaia inima intristata a familiei celui plecat?...Din nefericire pentru noi, nu au capacitatea de a fi balsam pentru rana ce sangereaza in inima lor, nu au puterea sa aline...Singurul lucru care ar putea sa vindece acea rana deschisa ar fi intoarcerea celui drag...ea ar fi in masura sa alunge lacrimile, sa inchida ranile, sa aduca bucurie unde acum e doar tristete...Nu este posibil acest lucru acum, insa...multumiri fie aduse lui Dumnezeu ca, intr-o buna zi, toti cei dragi ai nostri, care ne-au parasit si-au plecat dintre noi, vom putea sa-i revedem din nou...Avem speranta ca aceasta se va intampla, este singura noastra mangaiere in aceste momente triste...ca plecarea aceasta e doar una temporara, si nu una definitiva...
Daca ti se intampla sa fii prieten cu familia indoliata, chiar daca vorbele tale nu au puterea de a vindeca sufletul acela ranit, prezenta ta alaturi, inseamna enorm pentru acea familie...Tu nu poti vindeca acea inima, adevarat, dar poti imparti cu ei povara aceea ce le zdrobeste sufletul...Poti sa le fii alaturi, uneori, nefiind necesar sa zici vreo vorba, ci doar sa asculti...atat ti se cere...Iar ascultarea aceasta va fi cea care va face ca povara aceea sa se injumatateasca...Vei ajuta astfel acea persoana (sau persoane) ramase in urma...Desi pare banal, sa nu te inseli niciodata zicandu-ti aceasta...el (sau ea) isi va descarca astfel sufletul si va putea merge inainte in viata...Paradoxul nu este in faptul ca tu asculti, ci in realitatea trista ca...tot mai putini oameni sunt dispusi sa asculte durerea semenilor lor...
Fie ca Dumnezeu sa-l odihneasca in pace, iar la revenirea lui Iisus, sa aiba parte de invierea cea dintai, invierea celor drepti!!! Familiei indoliate ii transmit sincere condoleante... Dumnezeu sa va daruiasca puterea necesara de a putea trece peste aceasta prematura si dureroasa disparitie...
Voua, celor de pe acest forum, va revine sarcina frumoasa, de a-i pastra vie memoria pomenindu-l ori de cate ori veti avea ocazia. Cand nu va exista ocazia, sa o creati...ca nu va fi prea greu pentru voi... Sa nu lasati ca pomenirea sa i se stearga, ci... sa-l pomeniti, de parca n-ar fi plecat dintre voi... Prin modul lui de a fi, prin omul care era a reusit sa se faca placut celor de aici, si nu numai celor de aici...Stiu ca va sunt sufletele intristate, s-a intristat si sufletul meu desi, nu-l cunosteam la fel ca si voi...Aici sunteti asemeni unei familii mai mari, iar domnia sa, era membru al acestei familii...Imi exprim fata de voi, fata de intristarea din inimile voastre, o adanca si sincera parere de rau...Cred ca nu gresesc daca va spun si domniilor voastre, sincere condoleante...
Nu poti crea un subiect nou in acest forum Nu poti raspunde in subiectele acestui forum Nu poti modifica mesajele proprii din acest forum Nu poti sterge mesajele proprii din acest forum Nu poti vota in chestionarele din acest forum
Nu raspundem pentru continutul mesajelor si comentariilor din forum si cele atasate articolelor. Acestea apartin in intregime utilizatorilor siteului si sunt proprietatea acestora. Stirile si marcile inregistrate apartinand diverselor companii care apar pe site sunt proprietatea acestora, prin postarea comentariilor/mesajelor acordand dreptul de folosire in scop public a informatiilor publicate. Materialele si informatiile preluate partial din alte jurnale si ziare sunt proprietatea acestora, iar daca citarea lor aduce lezarea intereselor respectivilor vor fi eliminate la cerere de pe site, daca aceasta cerere este indreptatita.
FAQ
Cautare
Mesaje private
